De ce nu zbori cu cocorii, Miaela?

Dragă Miaela, îţi scriu ca şi cum ai fi fata mea. Într-un fel… chiar eşti! Tu, draga mea, mă reprezinţi pe mine la fel cum îi reprezinţi pe miile de oameni care nu te-au votat dar care stau în colegiile pe care le reprezinţi. Noi cu toţii avem probleme dar, suntem înţelegători cu tine pentru că ştim că eşti ocupată cu problemele tale, cele  care sunt cu siguranţă mult mai importante.

            Eu personal, mă simt mai aproape de tine decât ceilalţi vecini şi concetăţeni de-ai mei dintr-un motiv foarte simplu.  Ah…! Scuză-mă draga mea, nu vreau ca lumea să înţeleagă că îţi sunt apropiat într-un fel fizic, biblic cum ar spune popa din Copou de la Sf. Nicolae, ci mai mult metafizic! Iar metafizica nu este ştiinţa aceea predată de fostul tău colegul de la liceul din Vaslui care înjura de Newton, Galilei şi toţi ceilalţi sfinţi!

            Metafizica, draga mea Miaela, este acea chestie care se ocupă de cauzele primordiale ale lucrurilor, de primele principii ale noțiunilor noastre, de lucruri mai presus de natura omului, aş putea spune chiar de cele spirituale! Motivul pentru care m-am simţit mai apropiat de tine este că în ultimii ani ţi-am urmărit zborul tău aidoma unui cocor, martor mi-e blogul meu şi răzleţii săi cititori.

            Azi erai prin Vaslui, mâine te vedeam prin Parlament. Nu apucam să mă obişnuiesc cu tine perorând cu spume împotriva opoziţiei ticăloşite că a doua zi te vedeam zgâriind uşa cu unghiuţa la sediul PNL-ului în Podu Roş de făceau accidente taximetriştii urmărindu-te. Ieri te vedeam punând subprefect un şpăgar, azi te văd amuşinând pe la licitaţii cu tot felul de constructori dubioşi şi dedulciţi la banul public.

            Martor fiind la micile tale trădări eu, făcând parte din ostaticii pe seama cărora ţi-ai exersat arta compromisului, ticălosul de mine, am dezvoltat faţă de tine un adevărat complex Stockholm! Nu te speria, dragă Miaela, complexul ăsta nu e nimic rău pentru tine!

            Şi pentru că mă simt răspunzător de soarta ta, oarecum, dă-mi voie să-ţi dau un sfat:

            -Ştiu că pentru tine Relu a fost aidoma unei ţări calde spre care ţi-ai luat zborul înspăimântată de toamna ce se lăsase peste ţinuturile pedeliste ce deveniseră un adevărat promontoriu al groazei. Ştiu că pentru tine, el a reprezentat ţinutul făgăduinţei! Locul unde puteai găsi soare, căldură şi hrană. Locul unde puteai savura viermii, musculiţele şi seminţele ( pardon!) necesare unui adevărat cocor călător.

            Dar, draga mea Miaela, în cazul în care penele tale nu au simţit vântul polar care învolburează penajul păsărilor călătoare, trebuie să-ţi dau o veste tristă:

            Peste tărâmul făgăduinţei de altă dată s-au aşezat nori groşi prevestitori de furtună. Miros de ger şi iarnă bate dinspre PNL iar prin ţinuturile astea, vremea o să aducă alegeri şi tulburări groaznice. Locul tău nu este aici! Priveşte, draga mea, spre sud şi spune-mi, dacă ai puterea, că Gigi nu pare a fi un bărbat frumos, cald, precum un tărâm aidoma cornului abundenţei ce umezeşte visele voastre ale cocorilor? Continentul roşu, te asteaptă!  

            Zbori puiule, zbori!

Categorii:fragmente de neant