Prin ceea ce se întâmplă zilele acestea la Iași avem o nouă confirmare asupra caracterului profund toxic al modului în care politicienii de meserie ai acestei țării înțeleg să facă politică. Faptul că ei sunt reduși intelectual, profund corupți și nu au nici o intenție de a sluji binele public și interesele comunității, nu este o surpriză pentru nimeni. Ceea ce mă sperie și ne dă de gândit este tupeul cu care tot ceea ce a fost blamabil până ieri poate deveni digerabil, ba chiar notabil, astăzi, în funcție de interesele personale ale unor potentați ai zilei.

Nu e nevoie să-mi povestească nimeni de Costel Alexe ca să-mi fac o părere despre ceea ce se întâmplă în PNL-ul de astăzi. Cândva, din calitatea mea de antreprenor, am cochetat cu politica dorind ca după o serie notabilă de realizări personale să-mi aduc și eu contribuția la evoluția comunității. Fără vreun interes de a candida în Parlament sau de a ocupa o funcție publică, am luat rapid la cunoștință de modul în care liderii din Podul Roș înțelegeau să practice cea mai veche meserie din lume. Motivul pentru care am părăsit această implicare nu a fost numai profunda greață pe care mi-au creeat-o personaje ca Fenechiu sau Alexe ci mai ales lipsa de speranță pe care trebuie să o gestionezi atunci când ajungi să cunoști mecanismele de funcționare ale unui partid politic gen PSD sau PNL.

Spre deosebire de piața concurențială în care îmi duc veacul de 28 de ani, partidele au fost un șoc pentru mine prin lipsa totală de meritocrație, responsabilitate și competență pe care o emană prin toți porii. Combinageala, șpaga măruntă, înfigerea cuțitului în spate și pupincurismul sunt principalele valori admirate, practicate și perfecționate în acest gen de partide. Cumetria, împărțeala de pradă, șantajul precum și promisiunea unei sinecuri reprezintă metodele de bază în a avansa într-un partid. Șpaga data celui care este șef și care te poate avansa este considerată o investiție justificată într-o licență de a fura din banii publici.

Aceste ,,valori”sunt comune ambelor partide și reprezintă fondul genetic al politicianismului românesc care apare în fața opiniei publice aidoma zeului Ianus, cel cu două fețe. Una care, chipurile, privește în față iar cealaltă care privește în trecut. Dar amândouă, din păcate pentru cei naivi și proști, sunt întrupări ale aceleiași nimicnicii românești care au dus la depopularea țării de oamenii deștepți și cu coloană vertebrală. În esență, într-o societate normală, indivizi precum Alexe, Dăncilă, Dragnea, Daia sau ministrul liberal ,,grindă” ar fi avut probleme serioase în a-și asigura prin propria lor muncă un salariu decent. În societatea noastră ei sunt considerați performanți prin faptul că au reușit să se afirme individual și să acceadă în posturi publice în care gândesc, chipurile, și gestionează politici publice.

Până la urmă, acesta este cercul vicios din care nu ne putem elibera! Pentru că paradoxal, ca să scăpăm de liberali și pesediști trebuie să o facem prin noi înșine! Iar aceasta nu se poate întâmpla, din păcate, peste noapte…