Fragmente de neant ... România

  • Preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat pentru Radio France International România că, „deocamdată“ nu i s-a propus oficial să devină comisar european, el apreciind însă, drept „foarte important şi util“ ca viitorul comisar român să ocupe portofoliul agriculturii. „Deocamdată, această propunere (de a fi viitorul comisar european al României ) nu mi s-a făcut oficial. Cred că nu mi s-a făcut şi pentru că nu este cazul încă, nu este clar ce portofoliu va avea Romånia“, a declarat Cioloş.
  • Deasemeni, din Cotidianul mai aflăm că doamna Ridzi a precizat în faţa Comisiei Parlamentare de Anchetă că, deşi a avut mai mulţi bani la dispoziţie decât suma de aproximativ 730 000 euro, pe care a cheltuit-o pentru 2 Mai, ea a făcut o economie la bugetul statului rămânând necheltuiţi în jur de 50 000 de euro.
  • Domnul Nemirschi, pus să dea explicaţii despre contractele atribuite fără licitaţii, ne-a liniştit precizându-ne că atribuirea directă a dus la economie de timp şi de bani, deci ţara ar trebui să-i fie recunoscătoare.
  • Premierul Emil Boc a declarat că dacă băncile nu vor scădea dobânzile pentru a fi astfel solidare cu eforturile Guvernului şi cu cele ale populaţiei în perioada de criză, atunci va fi instituită taxa „Robin Hood“. „Sperăm ca băncile să facă ce trebuie într-o perioadă de criză şi ţinând cont de condiţiile economiei româneşti”.
  • După aproximativ şase luni de la anunţarea primului plan de măsuri anticriză de către guvernul PDL-PSD, liderul social-democraţilor Mircea Geoană, aflat în acest moment la guvernare, a propus un alt set de măsuri, menit să scoată România din criză.
  • ,,Dupa cum vă este cunoscut, încă de la Consiliul trecut s-a introdus principiul flexicuritatii, care vizeaza, pe de o parte, o mai mare flexibilitate pentru angajatori în ceea ce priveste forţa de muncă şi in contrapartidă, o mai mare securitate pentru cei disponibilizaţi”, a declarat Băsescu înainte de plecarea la Bruxelles.

Cred că nimeni în lume nu stăpâneşte atât de bine arta de a fi ridicol şi de a duce în derizoriu orice temă luată în discuţie, cum o fac politicienii români ce sunt vremelnic la putere. Capacitatea de a te burica hidos în oglindă, crezând că pozezi maiestuos pentru posteritate, este întrecută doar de tupeul acestora de a trata pe cei din jur ca pe nişte handicapaţi mintal. Să trecem deci în revistă aceste declaraţii de mai sus:

Dl. Cioloş adună presa, umflă pieptul şi ne anunţă că deşi nu a fost propus de nimeni Comisar European, exceptând doar propria-i persoană, încă nu a fost numit şi mai mult ca sigur nici nu va fi!

Doamna Ridzi cu această declaraţie a ei, în care ne spune cum a economisit ea bănuţul public, se pare că tot luându-ne de proşti s-a contaminat ea însăşi cu această maladie.

La domnul ministru al Mediului e mai simplu de evaluat declaraţia, dacă îi citim CV-ul şi vedem cine i-a fost mentor. Se spune că în docurile din port, dacă vrei să-l faci pe unu’ de comandă, îl scuipi în faţă apoi îl arăţi la băieţi cu degetul şi strigi în gura mare, chicotind din fundul gâtlejului: – Uitaţi bă, la el! Îi curge scuipat din gură, dă prost ce e!

În ceea ce îl priveşte pe dl. Boc şi  gravitatea ameninţărilor sale la adresa finanţelor mondiale, parcă îl vedem pe acest Eroll Flynn, miniatural şi rotunjor, cu arcul şi săgeata încordate, fixându-i în cătare pe cămatarii ce se strecoară şerpeşte cu sacii de bani în spinare, pe sub coroana umbroasă a codrului Vlăsiei. Privind la alura şi încrâncenarea de care dă dovadă, parcă totuşi aduce mai mult cu părintele Tuck moşmondind în tufişul de brusturi.

Dl. Geoană face campanie electorală din Guvern, dând dreptate pe deplin ,,bătrânului edec” când acesta i-a pus abţibildul de prostănac pe frunte. Ceva mai ridicol de atât ar fi doar să-l vedem pe ,,prostănac” masturbându-se şi strigând apoi:  Săriţi, că mă violează!

Pornind de la declaraţia preşedintelui şi de la faptul că este vară, ardem de nerăbdare să-l vedem pe acesta la şcoala de vară a femeilor democrate, dezbătând la Balvanyoş împreună cu cele două Elene, Roberta şi Monica, Anca şi compania, principiul flexicurităţii, împreună cu termenii absconşi şi imateriali ai flexibilităţii şi ai contrapartidei.

Crudă şi dureroasă ne este soarta noastră, a celor ce suntem atenţi la declaraţiile politice şi credem în democraţia participativă ce necesită implicare şi delegare în treburile Cetăţii.

Şi acum, la sfârşit, trebuie neapărat să vă precizez că nici eu, autorul acestor rânduri, încă nu am fost invitat oficial la New York de către Columbia University pentru a mi se înmâna premiul Pulitzer, dar apreciez că mi-ar fi util şi ar fi foarte important ca un român să primească acest premiu!