Cântecele impotenței

Charly Hebdo, Bataclan, Munchen, Istanbul, Bruxelles, Nisa, Berlin, Manchester, Barcelona… Sună ca o litanie de lovituri înfundate pe care le recepționăm în întuneric. Fiecare din ele ne aduce aminte de moarte, groază, durere și spaimă! Sute de oameni nevinovați își găsesc sfârșitul sau asistă la moartea celor dragi de parcă o ruletă a morții ce macină mereu își oprește bila de foc acum, astăzi, în această fracțiune de secundă în dreptul lor.

         -De ce… cum a fost posibil?

         -Who cares… Lasă dragă plânsul pentru mai târziu! Acum e momentul să dăm buzna la locul atentatului, cu flori, lumânări, pancarte cu ,,Peace & Love”, ,,Uniți ne vom salva” sau ,,Islam is Love”! Trebuie să dăm pozele ucigașilor pe post, niciodată ale victimelor! Cică din rațiuni de menajare a familiilor îndurerate. E adevărat că familiile asasinilor nu s-ar spune că sunt deranjate de atâta publicitate făcute martirului lor și că hoarde de huidume fără creier ce urmăresc știrile de ,,breaking news” la televizorul aflat în centrul de pregătire islamică exultă și își găsesc o nouă motivație.

         -Nu! Noi nu facem aceste lucruri pentru că suntem proști ci pentru că noi suntem politically correct! Pentru că noi, politicieni care suntem la hățuri avem nevoie de voturi! Și nu din alea pe bază de muncă și dedicare pentru binele public ci din alea obținute cu ajutoare sociale acordate unor familii numeroase, analfabete, fără ocupație sau imamului lor.

         Oare câți dintre noi știu că problema terorismului islamic din Europa poate fi rezolvată în doi timpi și trei mișcări? În momentul în care oamenii se vor sătura să-și ridice copii zdrobiți de pe caldarâm sau resturile părinților lor ca să-i înmormânteze în pungi ar putea să voteze în așa fel încât măcar unul din miile de ofițeri de poliție europeni să ajungă la butoane.

         Cât de greu poate fi să arestezi câteva mii de simpatizanți ISIS pe baza unei legi speciale și să-i trimiți la ocnă pentru restul vieții lor? Ar fi o problemă să închizi câteva sute de moschei și centre islamice ( se cunosc cele care fac propagandă, nu vă faceți griji) iar pe imami și muezinii lor să-i deportezi în deșert, la curul caprei? Sau credeți că nu s-ar putea tăia ajutoarele sociale pentru toți emigranții care refuză să se integreze, să învețe limba țării în care și-au găsit refugiu? Credeți că emigranții care au venit să muncească și să facă bani ar avea vreo problemă că statul le dă un șut în cur compatrioților lor care o freacă?

         La toate aceste întrebări răspunsurile sunt simple dar dacă cineva le-ar lua în serios atunci cum ar mai putea ajunge socialiștii să conducă cele mai mari aglomerări urbane din Europa? Madame Hidalgo în Paris sau Senora Colau din Barcelona, pentru care turiștii reprezintă o problemă iar imigranți o binecuvântare, cum ar mai putea să pună botu’ la cașcaval. Toți stângiștii crescuți la școala politică a ‘68-ismului, cei care și-au găsit scăparea lenei, lașității și a incompetenței lor la umbra politicii și care au ca unică ocupație să fie aleși mituind cu bani de la buget, toți aceștia unde își vor găsi locul?

         Unde s-ar fi aflat Anglia în al doilea război mondial dacă ar fi fost condusă de un Cameron și nu de un Churchill? Ce distanță este între:

         ,, Eu nu am nimic de oferit decât sânge, trudă, lacrimi sau sudoare. Avem în fața noastră un calvar cumplit. Ne așteaptă multe, nenumărate luni de luptă și suferință.

         Veți întreba care este politica noastră? Vă răspund că este să purtăm război pe uscat, pe mare și în aer. Război folosind toată puterea și toată tăria pe care ni le-a dat Dumnezeu, și vom purta război împotriva unei monstruoase tiranii, cum nu a mai existat vreodată în sumbrul și lamentabilul inventar al fărădelegilor omenești. Aceasta este politica noastră!” și penibilul cânt al politichiei stângiste:

         ,,It’s wrong to be white…

         It’s wrong to be a man…

         It’s wrong to be healty…

         It’s wrong to be ritch…”

         Cam asta este diferența dintre politicienii pe care îi avem și cei de care am avea nevoie pentru a înfrânge această noapte a minții care este terorismul islamic!

         Întreaga Europa a ajuns să fie vânată precum Israelul numai că, nota bene, Europa încă nu a aflat! Dacă vrei să trăiești, așa cum Israelul a demonstrat că vrea, atunci trebuie să fi ferm iar într-o mână să ții cartea legii iar în cealaltă un revolver bine uns! Bărbații care au creat marea civilizație europeană, cea la care vin toți nespălații să se adape, au fost pragmatici cu o mână pe Biblie și alta pe spadă și când a fost nevoie să se sacrifice nu au ezitat să o facă pentru binele generațiilor viitoare. Spuneți-le asta lui Tusk, Juncker, Schultz, Merkel sau Hollande!

         Din păcate, Europa e pe ducă! Politicienii ei nu știu să fută! Ei doar dau limbi și plătesc pentru asta! Iar lângă patul în care se desfășoară destrăbălarea stau peștii curvelor, consilierii politically correctness-ului, care îngână imnul socialist:

         ,,It’s wrong to be…