De la o vreme s-au înmulțit sondajele de opinie, deh’ se apropie alegerile, și noi și noi procente dansează în fața ochilor noștri. Cifrele ne arată un PSD tot mai tras la față și un PNL tot mai neputincios să preia pierderile electorale ale preasemănătorului său rival. Unde se duc voturile care pleacă de la pesediști și dispar, nimeni nu știe! În doar doi ani, aproape 20% din zestrea electorală a PSD s-a volatilizat dar, ciudat lucru, nu s-a regăsit în nici una din partidele sau mișcările aflate în opoziție. Cert e că nu merg nici la Cioloș, nici la USR și nici prin vreun partid depistabil de firmele de sondare a opiniei publice așa că bănuiala mea e că ele, voturile pierdute, emigrează.
Însă, dragii mei, acest ,,secret ála Pieleanu”nu este singurul mister despre care vreau să vă vorbesc astăzi. Misterul demn de atenția noastră îl reprezintă procentul obținut în toate sondajele, dar în toate!, de acest partid numit ALDE!
Pentru numele lui Dumnezeu, 10% nu e puțin dar conjur pe orșicine să-mi spună și mie cum arată electoratul, susținătorul, votantul ALDE? Care este portretul robot al hominidului care este convins că votând ALDE, votează ceva! Orice…
OK! Nu vorbim de tataia Harley-Davidson și Vosganian că acolo motivele sunt evidente. Nici de liota de USL-ști căzuți pe margine sau atârnători care au mandate de parlamentari sau sunt în funcții pentru că au dat adeziune la Motocicleanu. Ei au de ce.
Eu am curiozitatea de a afla cum arată cetățeanul care nu este numit în vreo funcție publică și care în urma unui proces de gândire se duce cu pași apăsați în cabina de vot și pune ștampila pe sigla ALDE. Ce-l mână în luptă pe acest votant? Acesta este misterul care mă copleșește…
Cu siguranță că orice om sănătos la minte înțelege că între ALDE și liberalism nu există nici un fel de puncte de intersecție. Nici măcar întâmplătoare așa cum mai apar prin PNL, pe ici pe colo, dar care sunt repede trecute în obroc pentru a nu tulbura zen-ul lui Orban. Deci, acest partid se dă liberal dar coabitează dintotdeauna cu socialiștii, nu are vreo doctrină și nici vreun obiectiv în afară de menținerea statutului său de balama. Nu poate exista în afara alianței, nu a participat vreodată la alegeri, nu sunt vizibili și totuși apar cu 10%! Cum este oare posibil?
Sunt oare aldiștii bugetari cărora le e rușine să recunoască că votează cu pesediști? Sau poate sunt oameni de afaceri cu statul, cunoscuți sub umbrela peiorativă de ,,afaceriști”, care formează bazinul electoral al struțo-cămilei pomenite mai sus? Cam mult…
Sau poate aceștia sunt niște oameni captivi iremediabili, căzuți pradă farmecului răvășitor al lui Popescu-Tăriceanu? Căci, trebuie să recunoaștem, nu-i de colo să combini 5 muieri mai tinere care să fie dispuse să-și pună pirostiile de dragul tău…
Aceasta este întrebarea care mă frământă acum la început de an și nu pot să-i dau de capăt. Merg pe stradă și, vorba Angelei Similea, mă uit la tine cu ochi senini și goi… dar nu prea văd pe nimeni care să-mi pară un aldist!
Aveam un prieten, specialist în teoria conspirației, care îmi spunea odată la un pahar de vin, șoptindu-mi la ureche, că cel puțin 10% din cei care se află printre noi sunt acoperiți. Masoni, securiști, năimiți, spioni, ong-iști sau trădători… Ce mai, un adevărat stat paralel! Acuma însă, de la o vreme, procentele astea parcă cam bat între ele. Dacă, Doamne Ferește, aldiștii sunt statul paralel?
Și dacă ei sunt, cum de nu și-au dat seama de asta pesediștii?
